Incep sa uit tot ce s-a intamplat in trecut si sa-mi vad de prezent.Totul se uita incetul cu incetul,incepand din nou sa am incredere in mine si simt ca lumea ma vrea asa cum sunt eu.Este un sentiment pe care nimeni nu-l poate deslusi si de aceea toti cred ca nu o pot lua de la inceput.Macar stii ca o persoana iubita va fi alaturi de tine totdeuna.Dragostea este cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat vreodata.Dar si aia am calcat-o in picioare.Si acum stau si ma gandesc acum cei care se iubesc o sa sufere la fel ca mine.Ma doare ca intr-un timp am fost lasata de toti prietenii mei si m-am descurcat singura fara sa fiu ajutata de nimeni si nimic.Este interesant sa spui: Uite,am cei mai buni prieteni si nu ma vor lasa niciodata.Defapt tot ce zici e pe moment.Si dupa o sa suferim toti si greu o sa ne gasim din nou increderea in noi.Macar nu stii cat de mult te-au urat.Si esti curios daca te-au iubit macar.Totul ramane in sufletul lor si pana la urma o sa-si aduca aminte ce ati facut voi in toti acesti ani. Si cand vor povesti cuiva o sa povesteasca cu drag si o sa fie tristi ca nu ii mai sunteti aproape.O NOUA VIATA va patrunde in inima voastra.Sa nu suferiti pentru nimic totul o sa fie bine si nu merita sa va lasa-ti calcati in picioare.Sa nu uiti ca totul capata un nou inceput.Te certi,te impaci,te iubesti,te urasti dar aceleasi sentimente se petrec in suflet.Lacrimi se scurg pe obraz pentru un anumit lucru si prin acea lacrima vezi ce ai pierdut.Nu merita sa plangi atat timp cand ei ti-au recunoscut in fata ca te urasc. Prietenii adevarati o sa ramana cu tine TOT RESTUL VIETII.Nici sa nu iti pierzi increderea.
Bine ai venit printre noi! :)
RăspundețiȘtergereTocmaia ceasta este si frumusetea vietii pentru ca este ca si o calatorie cu barca printr-un ocean... uneori cu frutuni alteori cu vreme buna insa ceea ce este cel mai important este tocmai acest drum pe care noi singur incercam sa il construim in functie de sperantele si ceea ce dorim de la viata.